M. Leontiuc: Something about the right to forgotten

M. Leontiuc: Something about the right to forgotten


Distinguished by the fundamental rights of Conv.E.D.O. but the European Court of Human Rights (ECHR), guaranteed by European Union law as a fundamental right, the right to be forgotten in the Internet acts not as an obligation in the service but as a citizen's obligation.
As such, it applies and binds every web site owner, domain, electronic publication, ... even to public authorities.

Let's look at the rule of law:
the provisions of art. 17 REGULATION (EU) 2016/679,
Article 17
EU General Data Protection Regulation
"Right to delete data (" right to be forgotten ")"
=> moje: 65, 66
=> fine administrative: Article 83 (5) lit b
1. The data subject shall have the right to obtain from the controller the deletion of the personal data relating to him without undue delay and the controller shall be required to delete the personal data without undue delay if one of the following reasons :
=> Article: 12, 15, 19
(a) personal data are no longer required for the purposes for which they were collected or processed;
(b) the data subject withdraws his consent under Article 6 (1) (a) or Article 9 (2) (a), and there is no other legal basis for the processing ;
(c) the data subject opposes processing pursuant to Article 21 (1) and there are no legitimate reasons with regard to the processing or the data subject opposes processing under Article 21 (2);
(d) personal data has been processed unlawfully;
=> Article: 18
(e) personal data must be deleted in order to comply with a legal obligation incumbent upon the operator under Union or national law under which the operator is located;
(f) personal data were collected in connection with the provision of information society services referred to in Article 8 (1).
2. Where the operator has made publicly available his personal data and is required to delete it pursuant to paragraph 1, the operator shall, taking into account the available technology and the cost of implementation, take reasonable steps, including technical measures, to inform operators who process personal data that the data subject has requested the deletion by these operators of any links to that data or of any copies or reproductions of such personal data.
=> Article: 70
=> moje: 66
3. Paragraphs 1 and 2a shall not apply to the extent that processing is necessary:
(a) for the exercise of the right to freedom of expression and information;
(b) compliance with a legal obligation under European Union or national law applicable to the operator or for the performance of a task performed in the public interest or in the exercise of an official authority with which the operator is invested;
(c) on grounds of public interest in the field of public health, in accordance with Article 9 (2) (h) and (i) and Article 9 (3);
(d) for purposes of archiving in the public interest for the purposes of scientific or historical research or for statistical purposes, in accordance with Article 89 (1), to the extent that the right referred to in paragraph 1 is likely to render impossible; to seriously affect the achievement of the respective processing objectives; or
(e) for the establishment, exercise or defense of a right in court.
The right to delete data or the right to be forgotten
The right to be forgotten is the right of a person to ask for personal data to be deleted so that third parties can no longer follow them. Another definition of the right to be forgotten may refer to the silence on past events that no longer have continuity.
It will be the problem of some that the name given in an article is not given personal. Let's look at what the ICCJ (High Court of Cassation and Justice) says:
"Personal data (or information on personal data) and public interest information are defined by law:
first, by the provisions of art. 2 par. (1) lit. c) of Law no. 544/2001, according to which information on personal data means any information regarding an identified or identifiable individual, and the provisions of art. 3 par. (1) lit. a) of Law no. 677/2001, according to which personal data is any information regarding an identified or identifiable individual; an identifiable person is the person who can be identified, directly or indirectly, in particular by reference to an identification number or to one or more factors specific to his or her physical, physiological, psychological, economic, cultural or social identities;
second, the provisions of art. 2 par. (1) lit. b) of Law no. 544/2001, which states that information of public interest means any information regarding the activities or results of the activities of a public authority or public institutions, regardless of the support or the form or the way of expressing the information.
Therefore, personal data subsumes the general notion of information and, insofar as it regards its activities or results from the activities of a public authority or public institutions, are likely to represent information of public interest, within the meaning of art. 2 par. (1) lit. b) of Law no. 544/2001.
However, in order to enter into this category, an additional condition must be fulfilled, namely to affect the capacity to exercise the public function, because, according to art. 14 par. (1) of the Law no. 544/2001, Information on the citizen's personal data may become information of public interest only insofar as it affects the capacity to exercise a public office.
In the absence of this condition, the personal data are exempt from the free access of the citizens, in this respect the express provisions of art. 12 par. (1) lit. a) of Law no. 544/2001, according to which it is exempt from the free access of the citizens, stipulated in art. 1 and Art. 111, the following information: (d) information on personal data, according to law
As to the first question, since both Art. 2 par. (1) lit. c) of Law no. 544/2001, as well as art. 3 par. (1) lit. a) of Law no. 677/2001 defines personal data as any information about a natural person and bearing in mind that surname and surname are the main identification attributes of the person, it is indifferent whether in a given situation these are or not sufficient to identify the person. Indeed, the legal provisions mentioned do not make the protection of personal data conditional on the fulfillment of such a condition and this situation finds its justification in the fact that the data can be supplemented from other sources accessible to the interested person.
It follows that the provisions of Art. 2 par. (1) lit. c) of Law no. 544/2001 and art. 3 par. (1) lit. a) of Law no. 677/2001 must be interpreted as meaning that the name and surname of a person represents information relating to personal data, whether in a given situation they are sufficient to identify the person.
As regards the second question, it is noted that, as has been shown, the provisions of Art. 12 par. (1) lit. d) of Law no. 544/2001 exempts personal data from free access of citizens. However, the law does not expressly regulate the situation where information of public interest and information on personal data is present in the same document, regardless of its support or its form or mode of expression, an opportunity for the referring court to formulate the second question.
Since the above-mentioned legal text establishes an exception and considering that the exceptions are strictly interpreted, it follows that, in the case discussed, the law must be interpreted as meaning that each type of information has its legal regime that can not be extended to the other, which means that when information is contained in the same document, it will be made accessible in a censored form by removing all information about an identified or identifiable person. "
MINUTE
"Grant the notice of a preliminary ruling, formulated by the Constanta Court of Appeal Civil Section II, administrative and fiscal litigation, by the conclusion of July 13, 2015, pronounced in File no. 8.392 / 118/2014, and accordingly establishes that:
In interpreting and applying art. 2 par. (1) lit. c) of Law no. 544/2001 and art. 3 par. (1) lit. a) of Law no. 677/2001, the name and surname of a person represents information about personal data, whether in a given situation, it is sufficient or insufficient to identify the person.
In the case of requests for free access to information of public interest based on the provisions of Law no. 544/2001, when the information of public interest and the information regarding the personal data are present in the same document, regardless of the support or the form or way of expressing the information, the access to the public interest information is made by the anonymization information on personal data; the refusal of access to information of public interest, as long as the information on personal data is anonymous, is unjustified.
Obligatory, according to the provisions of art. 521 par. (3) of the Code of Civil Procedure.
Pronounced in the public hearing on 7 December 2015. "
The right to forgotten is, therefore, very important, because some people may even cost their wealth if they do not respect this right.
Marius Leontiuc

M.Leontiuc - 莱昂蒂乌克:关于被遗忘的权利

区别于Conv.E.D.O.的基本权利。但是,欧洲人权法院(欧洲人权法院)作为一项基本权利得到欧洲联盟法律保障,在因特网上被遗忘的权利不仅在服务中是一种义务,而且作为公民的义务。
因此,它适用于并绑定到每个网站所有者、域、电子出版物,...甚至对公共当局也是如此。
第2条。17 法规 (欧盟) 2016/679,
第17条
欧盟一般数据保护法规
'擦除数据的权利('被遗忘的权利')
1. 数据主体有权从控制者处获得删除有关他的个人信息的权利,并且在适用以下原因之一的:

擦除数据或被遗忘的权利

Video
Pentru toți iubitorii de instrumente de alamă, vă fac dedicația clipului de mai jos, al nostru

Ernst Mosch - Goldene Klänge aus Böhmen II.

 Marius Leontiuc

Marius Leontiuc: Open Office Zeichnen Sie eine kostenlose Alternative zu Corel

(Fotoaufnahme BÜROZEICHNUNG)

Corel Draw bietet jetzt eine echte, noch bessere und schnellere Alternative zu OpenOffices Draw-Modul (Foto), einer extrem kostenlosen Freeware, die viele Benutzer bisher verwendet haben. Alle Effekte und Blades von Corel bieten echte Alternativen zum Office Draw-Modul. Ich gratuliere Apache zu diesem Weg.

Marius Leontiuc : Open Office Draw alternativa gratuita la Corel

Stiri

(foto captură OFFICE DRAW)

Corel Draw are acum o alternativă reală, chiar mai performantă și mai rapidă prin modulul Draw (foto) de la Open Office un freeware extrem de util nesesizat de mulți utilizatori până acum. Toate efectele și paletele de la Corel au reale alternative la modulul Office Draw. Felicit producătorul Apache pe această cale.

Marius Leontiuc

M. Leontiuc : Câte ceva despre dreptul de a fi uitat

Editorial

Editorial
Distins de drepturile fundamentale ale Conv.E.D.O. însă recunscut de CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), garantat de dreptul Uniunii Europene ca drept fundamental, dreptul de a fi uitat în mediul internet acționează nu ca obligație doar în serviciu ci ca obligație cetățenească. 
Ca atare el se aplică și naște obligații fiecărui proprietar de web site,domeniu, publicație electronică,... chiar și autorităților publice. 

Să și privim norma de drept:

dispozițiile art. 17 REGULAMENTUL (UE) 2016/679,

Articolul 17
UE Regulamentul general privind protecția datelor
“Dreptul la ștergerea datelor (“dreptul de a fi uitat”)”

=> motiv: 65, 66
=> administrative fine: Art. 83 (5) lit b
(1) Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri nejustificate în cazul în care se aplică unul dintre următoarele motive:
=> Articolul: 12, 15, 19
(a) datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate;
(b) persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau cu articolul 9 alineatul (2) litera (a), și nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrarea;
(c) persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) și nu există motive legitime care să prevaleze în ceea ce privește prelucrarea sau persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (2);
(d) datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;
=> Articolul: 18
(e) datele cu caracter personal trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale care revine operatorului în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidența căruia se află operatorul;
(f) datele cu caracter personal au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale menționate la articolul 8 alineatul (1).
(2) În cazul în care operatorul a făcut publice datele cu caracter personal și este obligat, în temeiul alineatului (1), să le șteargă, operatorul, ținând seama de tehnologia disponibilă și de costul implementării, ia măsuri rezonabile, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal că persoana vizată a solicitat ștergerea de către acești operatori a oricăror linkuri către datele respective sau a oricăror copii sau reproduceri ale acestor date cu caracter personal.
=> Articolul: 70
=> motiv: 66
(3) Alineatele (1) și (2a) nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară:
(a) pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informare;
(b) pentru respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul;
(c) din motive de interes public în domeniul sănătății publice, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) literele (h) și (i) și cu articolul 9 alineatul (3);
(d) în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), în măsura în care dreptul menționat la alineatul (1) este susceptibil să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor prelucrării respective; sau
(e) pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

Dreptul la ștergerea datelor sau dreptul de a fi uitat

Dreptul de a fi uitat reprezintă dreptul unei persoane de a cere ca datele personale să îi fie șterse astfel încât terțele persoane să nu le mai poată urmări. O altă definiție a dreptului de a fi uitat se poate referi la tăcerea asupra evenimentelor din trecut care nu mai au continuitate în prezent.

Se va pune problema de unii, că numele pus într-un articol nu este dată personală. Să privim ce spune ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție) :

”Notiunile de date cu caracter personal (sau informatia cu privire la datele personale) si de informatii de interes public sunt definite de lege:

prima, de dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, potrivit carora prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila, si de dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, conform carora reprezinta date cu caracter personal orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

secunda, de dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001, care statueaza ca prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei.

Asadar, datele cu caracter personal se subsumeaza notiunii generale de informatii si, in masura in care privesc activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, sunt susceptibile sa reprezinte informatii de interes public, in sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001.

Pentru a intra insa efectiv in aceasta categorie trebuie indeplinita o conditie suplimentara, respectiv aceea de a afecta capacitatea de exercitare a functiei publice, intrucat, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.

In lipsa indeplinirii acestei conditii, datele cu caracter personal sunt exceptate de la liberul acces al cetatenilor, in acest sens fiind dispozitiile exprese ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, potrivit carora Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 111, urmatoarele informatii: () d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii.m

Cu privire la prima intrebare, avand in vedere ca atat art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, cat si art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001 definesc datele cu caracter personal ca fiind orice informatie privind o persoana fizica si tinand cont ca numele si prenumele sunt principalele atribute de identificare ale persoanei, este indiferent daca intr-o situatie data acestea sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. Intr-adevar, dispozitiile legale amintite nu conditioneaza protectia datelor personale de indeplinirea unei astfel de conditii, iar aceasta situatie isi gaseste justificarea in imprejurarea ca datele pot fi completate din alte surse accesibile persoanei interesate.

Rezulta asadar ca dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 si art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001 trebuie interpretate in sensul ca numele si prenumele unei persoane reprezinta informatii referitoare la date cu caracter personal, indiferent daca intr-o situatie data sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei.

Cu privire la cea de-a doua intrebare se retine ca, dupa cum s-a aratat, dispozitiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 excepteaza informatiile privind datele personale de la accesul liber al cetatenilor. Totusi, legea nu reglementeaza expres situatia cand informatiile de interes public si informatiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente in cuprinsul aceluiasi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiilor, prilej pentru instanta de trimitere de a formula cea de-a doua intrebare.

Avand in vedere ca textul legal amintit instituie o exceptie si tinand cont ca exceptiile sunt de stricta interpretare, rezulta ca, in cazul discutat, legea trebuie interpretata in sensul ca fiecare tip de informatie are regimului ei juridic care nu poate fi extins asupra celuilalt tip, ceea ce inseamna ca, atunci cand informatiile sunt cuprinse in acelasi document, acesta va fi facut accesibil intr-o forma cenzurata, prin eliminarea tuturor informatiilor referitoare la o persoana identificata sau identificabila.”

MINUTA

”Admite sesizarea privind pronuntarea unei hotarari prealabile, formulata de Curtea de Apel Constanta Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin Incheierea din 13 iulie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 8.392/118/2014, si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 si art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele si prenumele unei persoane reprezinta informatii referitoare la date cu caracter personal, indiferent daca, intr-o situatie data, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei.

In cazul cererilor de liber acces la informatii de interes public intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 544/2001, atunci cand informatiile de interes public si informatiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente in cuprinsul aceluiasi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiilor, accesul la informatiile de interes public se realizeaza prin anonimizarea informatiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informatiile de interes public, in conditiile in care informatiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica din data de 7 decembrie 2015.”

Așa dar, dreptul de a fi uitat, este foarte important căci pe unii îi poate costa chiar averea dacă nu respectă acest drept.

Marius Leontiuc

Marius Leontiuc: Activitatea de portal sau blogger nu înseamnă jurnalism

Editorial
Articolul 30 Constituție ne conferă dreptul la liberă exprimare, drept ce ne permite exprimarea unor convingeri chiar în manieră de blog sau portal individual.
Dacă în cadrul unui domeniu individual .ro, .com,... aceasta devine o actiovitate remunerată, depășim sfera de exprimare și intrăm în activitate comercială ce trebuie a fi declarată la ANAF și doar prin cadrul cerut de lege.
Cu toate acestea un simplu blog, sau un site de informare nu ne califică în jurnaliști ci în antreprenori. Exprim și ca opinie de specialitate fiind licențiat în competențe antreprenoriale.
Marius Leontiuc

Marius Leontiuc - Top 10 avocați cei mai buni din România 2019

Stiri
Acest top este creat după o analiză proprie de succes în materie civilă și penală a avocaților din România:

1.Petcu Georgeta -Baroul București
2.Cândea Claudia - Baroul Timiș
3.Stan Lacrima - Baroul Cluj
4.Bogdan Sergiu - Baroul Bihor
5.Mateuț Gheorghiță - Baroul Arad
6.Drăghici Alice - Baroul București
7.Geană Doina - Baroul Timiș
8.Marian Nazat - Baroul București
9.Ilie Iordăchescu - Baroul București
10.Ilian Mircea - Baroul Cluj


Acest top constituie convingerea mea, este rezultatul unei munci de reflexie și o exprim liber ca atare.

Clujust.ro, defăimarea și evaziunea

Editorial, stiri
Contextul:
De aproximativ 5  ani, un portal de internet cu domeniul clujust.ro este folosit într-o continuă defăimare la adresa unor inculpați sau oameni de afaceri de către un cetățean născut în zona Petroșani, cu reședința în județul Cluj, pe nume Golban Alin (foto).

Pe portalul respectiv construit pe platformă Wordpress, numitul Golban Alin nu se semnează, prezintă portalul precum o veritabilă redacție însă la adresă de contact nu găsim decât un email, nici măcar un număr de telefon.

Cu toate acestea și pe mine și pe alți cetățeni, pentru episoade demult apuse, în spirit de justițiar numitul Golban Alin ne califică într-un limbaj trivial drept,, țepari, excroci,...”.
Mi-am tot pus problema ce replică să-i dau public acestui individ fără a comite păcatul defăimării, pentru că aprofundând între timp alte studii - cursuri teologice protestante, am aflat că defăimarea este un păcat definit clar de sf. apostol Paul.

Și deci este foarte ingrat și greu să oferi un drept la replică și chiar mai greu să exerciți o anchetă de blog în a te apăra de atacurile mizerabile și să eviți defăimarea. Însă atunci când cunoaștem existența unei infracțiuni și acțiuni delictuale pe care o arătăm public, nu comitem defăimare, desigur respectând legea și la un moment dat dreptul de a fi uitat, drept fundamental ocrotit de Uniune, drept pe care mai sus numitul nu î-l respectă în ceea ce privește trecutul lui Marius Leontiuc, trecutul meu și al altora. Faptul că Golban este administrator de web clujust.ro, am aflat de pe facebook, iată:

Acțiune și delict:
Primul lucru care mi-a dat de gândit(, după ce numitul Golban Alin a refuzat să-mi respecte dreptul de a fi uitat protejat de regulamentele UE și m-a defăimat din nou,) î-l constituie aglomerația de bannere publicitare pe portalul clujust.ro și mare mi-a fost surpinderea să observ că portalul e înscris și deservit de o persoană fizică. Iată și dovada:

Am privit și traficul contorizat de Google Analytics și am aflat că av em de a face cu un portal demn de invidiat, cu mulți cititori, care în 5 ani a produs peste 1 milion de euro doar din bannere.

 Acolo vedem publicitate directă, publicitate ADS: Google Adsense, Trypo și altele, chiar și un formular de plată electronică.
Ce este interesant, că nu asistăm la un mijloc de exprimare a dreptului la convingere și opinie, ci la un mijloc de a face bani, la o activitate de editorialism comercial dovedit prin multitudinea bannerelor. Această activitate comercială ocolește însă sistemul de stat, sistemul bugetar și cel de comerț.

Eu solicit public dar și în scris (deja am solicitat) ANAF și Registrul Comerțului să mi se ofere o lămurire cum cineva exercită editorialism, câștigă bani fără un S.R.L.sau P.F.A. și poate ocoli așa pur și simplu sistemul bugetar. Eu când scriam articole pe diverse portaluri, erau asumate de S.R.L. și P.F.A., se plătea impozit pentru venitul din bannere ș.a.m.d.


Am să fac referire la două articole din Constituție, ca să nu mi se replice că nu m-am documentat:
Libertatea de exprimare ARTICOLUL 30
„(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.


Dreptul la informaţie ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.”

Deci libertatea de exprimare are totuși o limită, ea nu poate prejudicia demnitatea unei persoane. Atunci când pe google caut numele  de familie și găsesc doar etichete de tip „țepar, escroc,..” deși am plătit trecutul și socotelile cu statul s-au încheiat, nu cumva demnitatea publică este amputată de niște cetățeni care acționează cu suveranitate în nume propriu?

Aceste portaluri ce simulează publicații au un singur scop ÎNDEMNUL PUBLIC , la ură de clasă față de foști inculpați ,sau chiar religioasă, incitarea la discriminare față de un liberat condiționat cu dizabilitatea condamnării din trecut. Acestea într-o rezoluție unică cu câștigul din bannere afițate pe fundalul acestor propagande, câștig care depășește 1 milion de euro și care a ocolit sistemul de stat la impozitare, impunere, contributivitate.

În momentul în care câștigăm bani din afișare de bannere nu mai exercităm exprimare liberă ci o activitate comercială. Meseria sau ocupația de editor se desfășoară în conformitate cu legea, și este ocupație ce necesită minim de calificare când privește obținerea de câștig.

Administrarea unui site aflat pe un domeniu implică o calitate de funcționar privat de ADMINISTRATOR ce atrage exercițiul serviciului remunerat sau nu de administrator web. Administratorul de web are obligații de activitate (asimilate în serviciu) de a respecta dreptul de a fi uitat și de asemenea protecția mărcilor și datele personale.

Potrivit Art. 9 Legea 241/2005
(1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
...
Potrivit Art. 297 Cod Penal Abuzul în serviciu dispune că:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
iar potrivit art. 308 Cod Penal (1)„ Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.”

Referitor la formularul de plată de pe clujust.ro arăt că potrivit Art. 251 Cod Penal (Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice) - Acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos, se dispune astfel:
„(1) Acceptarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimţământul titularului său, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează acceptarea uneia dintre operaţiunile prevăzute în alin. (1), cunoscând că este efectuată prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare .
Instrumentul este falsificat de vreme ce nu are expus numele furnizorului, CUI/CNP,...

De asemenea potrivit art. 369 Cod Penal - Incitarea la ură sau discriminare „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Numitul Golban Adrian incită publicul la ură împotriva mea ca fost inculpat, încercând să mă stigmatizeze și pe viitor ca o pedeapsă suplimentară pe viață, prin amputarea dreptului la demnitate, prin propria sa voință.

Astfel îmi pun serios întrebarea dacă nu cumva clujust.ro este un focar de evaziune, de corupție, de încrengături subterane în care sistemul de stat este ocolit, o portavoce a unui așa zis editor care pretinde că are justiția clujeană la picioarele sale. Voi reveni pe acest subiect, fiind în temă, Golban Alin fiind unul dintre cei care mi-au lăsat de înțeles că ar trebui să apelez la el în timpul procesului. În fotografiile sale pe rețele sociale î-l vedem susținând conferințe, înconjurat de magistrați, totul în numele publicației fantomă CLUJUST. Și totuși cum de un astfel de editor polarizează magistrați în jurul său fără CIF, CUI, SRL, PFA,...?
Voi reveni cu detalii .

Clujust.ro, defăimarea și evaziunea

Editorial, stiri
Contextul:
De aproximativ 5  ani, un portal de internet cu domeniul clujust.ro este folosit într-o continuă defăimare la adresa unor inculpați sau oameni de afaceri de către un cetățean născut în zona Petroșani, cu reședința în județul Cluj, pe nume Golban Alin (foto).

Pe portalul respectiv construit pe platformă Wordpress, numitul Golban Alin nu se semnează, prezintă portalul precum o veritabilă redacție însă la adresă de contact nu găsim decât un email, nici măcar un număr de telefon.

Cu toate acestea și pe mine și pe alți cetățeni, pentru episoade demult apuse, în spirit de justițiar numitul Golban Alin ne califică într-un limbaj trivial drept,, țepari, excroci,...”.
Mi-am tot pus problema ce replică să-i dau public acestui individ fără a comite păcatul defăimării, pentru că aprofundând între timp alte studii - cursuri teologice protestante, am aflat că defăimarea este un păcat definit clar de sf. apostol Paul.

Și deci este foarte ingrat și greu să oferi un drept la replică și chiar mai greu să exerciți o anchetă de blog în a te apăra de atacurile mizerabile și să eviți defăimarea. Însă atunci când cunoaștem existența unei infracțiuni și acțiuni delictuale pe care o arătăm public, nu comitem defăimare, desigur respectând legea și la un moment dat dreptul de a fi uitat, drept fundamental ocrotit de Uniune, drept pe care mai sus numitul nu î-l respectă în ceea ce privește trecutul lui Marius Leontiuc, trecutul meu și al altora. Faptul că Golban este administrator de web clujust.ro, am aflat de pe facebook, iată:

Acțiune și delict:
Primul lucru care mi-a dat de gândit(, după ce numitul Golban Alin a refuzat să-mi respecte dreptul de a fi uitat protejat de regulamentele UE și m-a defăimat din nou,) î-l constituie aglomerația de bannere publicitare pe portalul clujust.ro și mare mi-a fost surpinderea să observ că portalul e înscris și deservit de o persoană fizică. Iată și dovada:

Am privit și traficul contorizat de Google Analytics și am aflat că av em de a face cu un portal demn de invidiat, cu mulți cititori, care în 5 ani a produs peste 1 milion de euro doar din bannere.

 Acolo vedem publicitate directă, publicitate ADS: Google Adsense, Trypo și altele, chiar și un formular de plată electronică.
Ce este interesant, că nu asistăm la un mijloc de exprimare a dreptului la convingere și opinie, ci la un mijloc de a face bani, la o activitate de editorialism comercial dovedit prin multitudinea bannerelor. Această activitate comercială ocolește însă sistemul de stat, sistemul bugetar și cel de comerț.

Eu solicit public dar și în scris (deja am solicitat) ANAF și Registrul Comerțului să mi se ofere o lămurire cum cineva exercită editorialism, câștigă bani fără un S.R.L.sau P.F.A. și poate ocoli așa pur și simplu sistemul bugetar. Eu când scriam articole pe diverse portaluri, erau asumate de S.R.L. și P.F.A., se plătea impozit pentru venitul din bannere ș.a.m.d.


Am să fac referire la două articole din Constituție, ca să nu mi se replice că nu m-am documentat:
Libertatea de exprimare ARTICOLUL 30
„(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.


Dreptul la informaţie ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.”

Deci libertatea de exprimare are totuși o limită, ea nu poate prejudicia demnitatea unei persoane. Atunci când pe google caut numele  de familie și găsesc doar etichete de tip „țepar, escroc,..” deși am plătit trecutul și socotelile cu statul s-au încheiat, nu cumva demnitatea publică este amputată de niște cetățeni care acționează cu suveranitate în nume propriu?

Aceste portaluri ce simulează publicații au un singur scop ÎNDEMNUL PUBLIC , la ură de clasă față de foști inculpați ,sau chiar religioasă, incitarea la discriminare față de un liberat condiționat cu dizabilitatea condamnării din trecut. Acestea într-o rezoluție unică cu câștigul din bannere afițate pe fundalul acestor propagande, câștig care depășește 1 milion de euro și care a ocolit sistemul de stat la impozitare, impunere, contributivitate.

În momentul în care câștigăm bani din afișare de bannere nu mai exercităm exprimare liberă ci o activitate comercială. Meseria sau ocupația de editor se desfășoară în conformitate cu legea, și este ocupație ce necesită minim de calificare când privește obținerea de câștig.

Administrarea unui site aflat pe un domeniu implică o calitate de funcționar privat de ADMINISTRATOR ce atrage exercițiul serviciului remunerat sau nu de administrator web. Administratorul de web are obligații de activitate (asimilate în serviciu) de a respecta dreptul de a fi uitat și de asemenea protecția mărcilor și datele personale.

Potrivit Art. 9 Legea 241/2005
(1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
...
Potrivit Art. 297 Cod Penal Abuzul în serviciu dispune că:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
iar potrivit art. 308 Cod Penal (1)„ Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.”

Referitor la formularul de plată de pe clujust.ro arăt că potrivit Art. 251 Cod Penal (Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice) - Acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos, se dispune astfel:
„(1) Acceptarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimţământul titularului său, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează acceptarea uneia dintre operaţiunile prevăzute în alin. (1), cunoscând că este efectuată prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare .
Instrumentul este falsificat de vreme ce nu are expus numele furnizorului, CUI/CNP,...

De asemenea potrivit art. 369 Cod Penal - Incitarea la ură sau discriminare „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Numitul Golban Adrian incită publicul la ură împotriva mea ca fost inculpat, încercând să mă stigmatizeze și pe viitor ca o pedeapsă suplimentară pe viață, prin amputarea dreptului la demnitate, prin propria sa voință.

Astfel îmi pun serios întrebarea dacă nu cumva clujust.ro este un focar de evaziune, de corupție, de încrengături subterane în care sistemul de stat este ocolit, o portavoce a unui așa zis editor care pretinde că are justiția clujeană la picioarele sale. Voi reveni pe acest subiect, fiind în temă, Golban Alin fiind unul dintre cei care mi-au lăsat de înțeles că ar trebui să apelez la el în timpul procesului. În fotografiile sale pe rețele sociale î-l vedem susținând conferințe, înconjurat de magistrați, totul în numele publicației fantomă CLUJUST. Și totuși cum de un astfel de editor polarizează magistrați în jurul său fără CIF, CUI, SRL, PFA,...?
Voi reveni cu detalii .